18 zile de fericire în Tenerife

După cele 18 zile petrecute în Tenerife, pot face un rezumat al sentimentelor trăite pe această insulă.

Am vrut de ceva vreme deja să vizitez acest loc, dar întotdeauna găseam altă destinație mai potrivită și mai interesantă. De data aceasta a contat că puteam mulțumi pe toată lumea dintr-un foc: siguranță pentru Matei, kitesurfing pentru tati și relaxare pentru mami.

Am început vacanța ca niște turiști cu experiență, care nu și-au făcut temele ce-i drept… Am decis cu o seară, uneori câteva ore înainte, ce aveam să facem ziua următoare. Spontaneitatea este un ingredient secret al excursiilor reușite. Atunci când ești dispus să te lași surprins (în orice fel) de un loc nou, vei avea numai de câștigat.

Primele 8 zile au fost de explorare, următoarele 10 de relaxare. Însă și zilele în care am stat doar într-un singur oraș au avut farmecul lor.

Plajele cu nisip negru din nord (care îți lasă pielea fină ca de bebeluș), casele cu balcoane din lemn sculptat și vopsite în culori calde, muntele cu aspect selenar și amețitorul drum spre La Masca sunt numai câteva din lucrurile care ne-au făcut să ne gândim serios cum ar fi să ne mutăm aici.

Cum ar fi să trăiești aici? La întrebarea aceasta ne-au răspuns câțiva oameni care nu doar au visat la asta, dar au avut și curajul de a face acest pas. Răspunsul era cam la fel mereu: „Nu vii să faci bani aici, vii să trăiești decent, dar liber”!

Ne-am trezit de multe ori uitându-ne pe anunțurile imobiliare cu case de vânzare. ‘Se vende’ îți sare des în ochi, oriunde ai fi pe insulă. Pentru dimensiunile insulei, preturile variază destul de mult de la o zonă la alta.

Cea mai turistică zonă este zona de vest (Los Cristianos). I-am dedicat și acestui oraș o zi, una mult prea călduroasă. În toate magazinele de suveniruri erau numai indieni, iar în foarte multe restaurante serveau chinezi. Nu ne-a impresionat deloc partea aceasta de insulă.

Însă nordul are mult mai multe de oferit unui turist dornic să vadă și altceva în afară de plajă, terase și suveniruri.

Ne-am gândit la scenarii posibile de emigrare, la ce am putea face aici, la cum am putea găsi oferte de angajare, la cât de bine ar fi pentru Matei să crească aici. Însă după două săptămâni, a venit timpul rațiunii să vorbească cu noi. Ce facem iarna, când am vrea să mergem la schi/snowboarding? Ce facem cu dorul de părinți? Ne-am putea limita la a sta pe o insulă majoritatea anului?

Cred că avem nevoie de o doză mai mare de aventură în noi, care să alunge rațiunea atât de plictisitoare.

Dacă vreodată ne vom apuca de bagajele pentru mutarea definitivă în Tenerife, aici voi scrie prima dată.